Select Page

Cele mai comune intrebari despre monitoarele de studio

Cele mai comune intrebari despre monitoarele de studio

Care sunt componentele unui monitor de studio?

Woofer si tweeter – Cele mai populare monitoare de studio folosesc design-ul pe 2 cai. Asta inseamna ca frecventele sunt redate prin 2 drivere. Comun o sa le intalniti sub numele de woofer si tweeter. Woofer-ul este conceput pentru frecvente joase si tweeter-ul este conceput pentru frecvente inalte.

Incinta acustica – Incinta acustica permite presiunii interne, creata de catre difuzoare, sa iasa in exterior prin intermediul portului de bas-reflex. Acest lucru permite difuzorului de joase sa functioneze in mod optim.  Marimea si forma portului pot fi proiectate pentru a mari eficienta sistemului. Amplificator – Din punct de vedere al amplificarii monitoarele de studio pot fi amplificate sau neamplificate. Daca cele amplificate au un amplificator intern, cele neamplificate au nevoie de un amplificator extern. Veti mai intalni si termenii de monitoare (sau boxe) active/pasive. Desi acesti termeni sunt folositi pentru a specifica daca boxa este amplificata sau nu, acest lucru nu este tocmai corect. Termenul de activ/pasiv a pornit de la tipul de crossover aflat in interiorul boxei. Daca circuitul crossover-ului are nevoie de alimentare, atunci avem un crossover activ, deci si un monitor (boxa) activ. La cele pasive, crossover-ul este unul ce nu are nevoie de alimentare.  
Carcasa – Carcasa reprezinta corpul monitorului, sau cabinetul. Un cabinet este in mod obisnuit reglat la o frecventa rezonanta specifica, care este de asemenea excitata prin portare sau cu un radiator pasiv. In designul boxelor, carcasa separa miscarea undelor ce se propaga in fata, de miscarea undelor ce se propaga in spate. Aceasta poate sa fie realizata dintr-o multitudine de materiale cum ar fi lemn, plastic, metal sau alti compusi.

Unde se amplaseaza monitoarele de studio?

Pentru a profita la maximum de monitoarele dumneavoastra de studio, amplasarea lor trebuie efectuata corespunzator. Inainte de a va atinge efectiv de monitoare evaluati camera in care doriti sa le folositi. Recomandarea noastra este sa amplasati monitoarele pe lungimea camerei, la o distanta de minim 30 de cm fata de peretele din spatele acestora pentru a minimiza reflexiile. Nu pozitionati monitoarele in proximitatea geamurilor. Evitati amplasarea monitoarelor in mijlocul camerei si daca doriti sa le pozitionati pe un suport special, evitati jumatatea inaltimii camerei. Continuam cu pozitionarea efectiva a monitoarelor de studio, luand in considerare sfaturile de mai sus. Incepeti prin plasarea monitoarelor astfel incat triunghiul format de ele si capul dumneavoastra sa fie un triunghi echilateral cu laturi de minim 60 de cm (monitoarele mai mari si mai puternice necesita o distanta mai mare, cosultati manualul pentru recomandarile producatorului). Orientati monitoarele catre dumneavoastra la 60 de grade.

Recomandam amplasarea monitoiarelor pe stative pentru a evita vibratiile provocate de contactul cu suprafete adiacente (ex. birou). Daca spatiul nu va permite instalarea unor stative, puteti folosi pad-uri de absorbtie sau solutiile IsoAcoustics. Oricare ar fi solutia aleasa tineti cont de tweeter-ul monitorului. Acesta trebuie directionat catre nivelul urechii.

Conectarea monitoarelor de studio

Monitoarele de studio ofera mai multe porturi pentru conectare, ce difera de la producator la producator. Cele mai populare sunt: XLR, RCA, TRS. Pentru a conecta 2 monitoare direct la o sursa, sa spunem un laptop, se poate folosi un cablu in Y cu 2 capete XLR/Jack ce intra monitoare si un capat TRS 3.5mm ce intra in laptop. Prin aceasta metoda directa performanta monitoarelor este dependenta de placa de sunet integrata device-ului. Cea mai sigura metoda pentru a profita la maximum de monitoarele dumneavoastra este sa folositi un controller sau o interfata audio pentru a va conecta la sursa audio.

Poate un monitor de studio sa fie folosit ca sistem audio pentru laptop, TV sau telefon?

Da, un monitor de studio este de obicei compatibil pentru utilizarea cu televizoare, laptopuri si chiar telefoane mobile. Unele modele pot functiona direct, iar altele vor avea nevoie de un adaptor 3.5 mm. Puteti verifica manualul produsului pentru a afla mai multe in legatura cu acest aspect. Adaptoarele sunt de obicei foarte ieftine si va vor ajuta sa conectati monitoarele la o serie de dispozitive. Cu toate acestea, sugeram utilizarea sustemelor home cinema sau a boxelor HI-FI pentru conectarea la dispozitivele mentionate. Monitoarele de studio sunt concepute pentru a oferi un sunet pur, de inalta calitate, dar nu sunt cea mai buna alegere atunci cand vine vorba de uz casnic.

Monitoare pasive vs. monitoare active?

Asa cum am mentionat mai sus diferenta generala dintre monitoarele pasive si cele active o reprezinta alimentarea integrata vs alimentarea externa. Povestea este mult mai complexa si speram ca raspunsul de mai jos va va oferi o imagine completa. Sistemele pasive inca domina lumea hifi. Aceasta predominanta are multe motive dintre care urmatoarele doua sunt cele mai importante in ceea ce priveste subiectul nostru: • electronica activa, susceptibila ocazional • o mana de produse care s-au ridicat la promisiunea de superioritate tehnica.

Cum functioneaza sistemele pasive si care sunt problemele cu aceasta tehnologie? Pentru construirea unui difuzor pasiv ce permite transformarea semnalelor audio in unde sonore, este necesar un amplificator extern. Asta inseamna ca difuzorul primeste un semnal care deja a fost amplificat si este de multe ori „mai mare” decat semnalul original. In monitor, acest semnal intra in circuitul crossover-ului (pasiv) care il imparte in diferite benzi de frecventa. Fiind impartite in aceste benzi diferite, semnalele electrice sunt trimise catre difuzoarele corespunzatoare, care le transforma in vibratii mecanice, adica unde sonore.

Dezavantaje ale sistemelor pasive? Un prim dezavantaj il reprezinta fix aceasta parcurgere a semnalului (descrisa mai sus) care cauzeaza principala problema a monitoarelor pasive (comparativ cu cele active): • In general, fluxurile mari de semnal necesita componente masive ale filtrelor de separare a frecventelor. Aceste componente masive provoaca in mod inevitabil distorsiuni si schimbari de faza. Altfel spus, pentru ca semnalul original este amplificat inainte de a ajunge la circuitul crossover-ului, componentele acestui circuit (rezistente, bobine, condensatoare, etc.) trebuie sa fie destul de voluminoase pentru a fi capabile sa reziste la amperaj. Deci, un semnal puternic loveste rezistentele puternic. Inevitabil, acest semnal va fi afectat si distorsionat. • Cel mai important minus specific cauzat de filtrele pasive este asa-numitul ‘factor de amortizare’. Acest factor indica precizia cu care este capabil un amplificator sa controleze miscarile membranelor (cele din difuzoare). Un factor de amortizare necorespunzator inseamna ca amplificatorul nu este capabil sa controleze membranele intr-un mod precis. Distorsiunile privind sunetul sunt inevitabile. Amplificatoarele curente de clasa inalta reusesc sa obtina o amortizare excelenta – dar circuitul de crossover pasiv afecteaza acest factor drastic. Altfel spus, in monitoarele pasive, filtrele de separare a frecventelor sunt amplasate intre unitatile de amplificare si difuzoare, lucru ce provoaca o scadere a preciziei cu care amplificatorul le poate controla pe acestea din urma. Cele mai bune circuite de crossover disponibile (astazi destul de scumpe) pot doar reduce acest lucru. Chiar si cele mai bune reduc drastic factorul de amortizare, in medie, pana la cinci (da, 5!) procente din valoarea initiala!

Sistemele active, datorita constructiei lor diferite, sunt capabile sa evite problemele explicate mai sus. Ele pot procesa semnalul electric mult mai eficient si aproape fara pierderi inainte de a fi trimis la difuzorul unic. Dar cum functioneaza sistemele active si exista si dezavantajele?

Proiectarea unui monitor activ: Circuitul de crossover a sistemelor active primeste semnalul electric direct din sursa (de exemplu CD-Player, preamplificator, etc.) si, prin urmare, nu are nevoie de componente masive pentru a rezista curentilor mari. Deoarece semnalul electric este de nivel mic si componentele circuitului nu necesita o rezistenta considerabila la acesta, semnalul poate fi impartit cu aproape nici o pierdere sau orice fel de depreciere. In domeniul benzilor lor de frecventa, semnalele ajung acum fiecare la propriul amplificator. Acestea sunt amplificate si trimise difuzoarelor corespunzatoare. Deci fiecare difuzor are o putere electrica aproape fara pierderi. Asta inseamna ca problema monitoarelor pasive este eliminata, iar sunetul este reprodus cu deteriorari mult mai mici.

Dezavantaje ale sistemelor active? Vorbim de doua obiectii aduse monitoarelor active: pe de o parte, pretinsa susceptibilitate cu privire la deteriorarea componentelor, pe de alta parte costurile mai mari din trecut asociate cu sistemele active. Legat de costuri, exista diferente cu privire la anumite modele, desigur, dar in general, un sistem de boxe activ in ziua de astazi nu este mai scump, ci din contra, mai accesibil fata de un set de difuzoare pasive si amplificatoarele externe adecvate. Ideea nu este de a compara mere cu pere, ci sisteme de calitate similara. Susceptibilitatea mentionata este insa o problema diferita. Este un fapt cunoscut ca in trecut unele sisteme active au aratat probleme tehnice. Principalele motive s-au dovedit a fi modelele de amplificatoare deficiente si dezvoltarea puternica a caldurii. Mai ales in cazul sistemelor mai mari aceasta caldura se dovedeste a fi o amenintare catre durabilitatea produsului. Aceasta problema a fost rezolvata prin dezvoltarea noilor tehnologii de amplificare. Astfel, amplificatoarele integrate care fac parte din clasa de top in ceea ce priveste datele tehnice, precum si calitatea sunetului, au devenit posibile. Deci, singura problema serioasa a sistemelor de monitorizare activa a fost rezolvata.

Ce inseamna near-field si far-field?

Aceste denumiri reflecta mai mult o clasificare a monitoarelor de studio dupa marimea lor. De cele mai multe ori monitoarele near-field au un woofer de pana in 7 inch si sunt ideale pentru camere mai mici unde distanta dintre monitoare si dumneavoastra este de max 1,5 m. Aceste monitoare se folosesc peste tot, de la home studio pana la studiouri profesionale si pe ele se lucreaza de obicei majoritatea mixului. Bonus: urechile dumneavoastra nu au de suferit pe monitoarele near-field intrucat acestea nu redau frecvente sub 45Hz. Monitoarele far-field sunt monitoarele mari si puternice ce de obicei au 3 drivere. Aceste monitoare necesita o camera mare si o distanta de 3 metri fata de ele. Ele pot reda frecvente joase de pana la 15Hz ce deja depasesc spectrul perceptiei urechii umane, dar corpul inca poate resimti vibratia. Aceste monitoare sunt vitale pentru mzuica de film si sound design, unde pentru a recrea sunete din lumea reala compozitorii si inginerii au nevoie de o gama dinamica ofertanta. Dezavantajul este ca aceste monitoare necesita o camera proiectata special pentru ele, iar expunerea indelungata la ele va poate afecta sanatatea. Daca va intrebati ce monitoare sunt atunci potrivite pentru camere medii sau project studios unde vreti sa va pozitionati la o distanta de 1,5m – 3m fata de sistemul dumneavoastra mai exista si monitoarele mid-field. Acestea sunt grozave pentru a acomoda mai multi ascultatori simultan (ex. munca langa un client) si sunt un echilibru bun intre near-field si far-field.

Exista o diferenta intre monitoarele de mixing si monitoarele de mastering?

Producatorii de monitoare nu isi eticheteaza monitoarele ca apartinand unei categorii anume. In studiourile de mastering dedicate veti intalni monitoare audio scumpe ce indeplinesc mai multe criterii. Aceste monitoare sunt liniare pe o banda larga de frecvente, au o imagine stereo detaliata, ce ofera un spatiu tri-dimensional convingator, dar totodata elementele din centru isi pastreaza „feel-ul” mono , iar distorsiunea introdusa la nivele inalte de ascultare trebuie sa fie minima. De adaugat ca monitoarele de mastering n-ar trebui sa aiba un „vibe” ci din contra sa fie cat mai precise in a dezvalui muzica si atat. Toate aceste caracteristici sunt cruciale, avand in vedere ca mastering-ul reprezinta ultimul pas, unde operatiile sensibile de EQ sau compresia subtila vor face diferenta in succesul comercial al unei piese. Cu toate acestea s-ar putea sa gasiti aceleasi monitoare de studio scumpe care indeplinesc toate aceste caracteristici in studiouri dedicate procesului de mixing. Sintetizat, intre monitoarele de mixing si monitoarele de mastering diferenta este facuta de calitatile superioare mentionate mai sus pe care le cautam in sistemul nostru de monitorizare. Cel mai probabil nu o sa gasiti monitoare ce pot face fata unei sesiuni de mastering pe raft sub pretul de 1000 de euro bucata.

Pot sa imi folosesc monitoarele de studio(verticale) in pozitie orizontala?

Toate monitoarele de studio sunt in general proiectate sa functioneze cel mai bine fie intr-o pozitie verticala, fie intr-o pozitie orizontala. Riscul pe care il aveti daca alegeti sa pozitionati monitoarele in alt mod fata de cum au fost proiectate se resimte in imaginea stereo. In cele mai multe cazuri tweeter-ul este proiectat sa disperseze frecventele inalte intr-o traiectorie ampla (stanga-dreapta). Daca va hotorati sa amplasati monitoarele intr-o pozitie orizontala, este probabil sa pierdeti din imaginea stereo avand in vedere ca tweeter-ul are acum traiectoria schimbata si sunetul ajunge mai mult catre tavan si podea. La finalul zilei, totul tine de preferinta urechilor dumenavoastra, doar ca nu uitati ca monitoarele trebuie asezate in oglinda daca doriti setup-ul pe orizontala.

Am nevoie de un subwoofer?

Acest lucru depinde de aplicatiile pe care le urmariti. In prezent, avand in vedere stilurile moderne de muzica si tehnologia implicata intr-o productie, exista foarte multa informatie in frecventele joase ce necesita monitorizare. Un subwoofer va permite aceasta monitorizare cu precizie. Scopul principal in adaugarea unui subwoofer nu este de a avea un bass mai puternic ci de a avea acces la acele frecvente joase. Pe de alta parte, exista aplicatii sonice unde un subwoofer nu isi are rostul, de exemplu un singer/songwriter ce inregistreaza chitara si voce poate neglija orice se intampla sub 50Hz.

Cum aleg un subwoofer?

In majoritatea cazurilor, daca producatorul monitoarelor dvs. vinde un subwoofer pentru acea linie de monitoare, aceasta ar trebui sa fie prima dvs. alegere. Cu un subwoofer compatibil, veti sti cu siguranta ca intregul sistem a fost proiectat sa functioneze impreuna cu sub-ul respectiv. Astfel, aveti acces la frecventele joase, pastrand sunetul cu care v-ati obisnuit. Dar daca nu exista un subwoofer dedicat setului dvs. specific de monitoare (sau daca nu il puteti gasi sau acesta este prea scump), incercati sa obtineti cel mai apropiat lucru posibil de la acelasi producator. In absenta unei potriviri evidente pentru monitoarele dvs., va trebui sa va documentati un pic despre diferitele tipuri de subwoofere disponibile pentru a face alegerea potrivita pentru configuratia dvs. La fel ca orice alt difuzor, un subwoofer poate fi „activ” (alimentat) sau „pasiv” (nealimentat). In plus fata de subwoofer-ul insusi, veti avea nevoie de un crossover: un circuit care imparte semnalul audio care intra in benzile de frecventa joasa si inalta pentru a fi trimis la subwoofer si respectiv la monitoare. Multe subwoofere active, cum ar fi Adam Sub 8, au un crossover intern, ceea ce inseamna ca puteti conecta subwoofer-ul de monitoare pur si simplu prin interfata audio (sau mixer) iar operatia de cross-over se desfasoara in interiorul subwoofer-ului. Totusi, deoarece intregul semnal audio va trece prin electronica subwoofer-ului, asigurati-va ca alegeti un model de inalta calitate care nu va degrada semnalul audio.

Pot sa imi tin monitoarele de studio aprinse 24/7?

Teoretic, nu exista argumente tehnice pentru a nu avea monitoarele de studio  mereu pornite. Desigur calitatea monitoarelor afecteaza durata de viata a acestora, dar modelele mai noi folosesc un „idle mode” ce reduce consumul energetic cand acestea nu redau un semnal, astfel stresul asupra componentelor fiind minim. Pe de alta parte, luand in considerare responsabilitatea asupra mediului, recomandam sa opriti monitoarele de studio daca acestea raman nefolosite pentru o perioada mai lunga.

Cum imi curat monitoarele de studio?

Recomandam folosirea unei carpe fara scame, usor umezita pentru curatarea externa a monitorului. Membrana poate fi curatata de praf cu o perie moale.